Teaca de mielină nu este prezentă la:

A) axonii cu diametrul mai mic de 2 microni.

D) fibrele vegetative postganglionare.

fibrele din întregul sistem nervos vegetativ

fibrele vegetative preganglionare

axonii cu diametrul mai mare de 2 microni

A) prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului.

D) sunt reprezentați de receptorii vizuali.

activitatea lor scade ulterior aplicării stimulului

activitatea lor crește ulterior aplicării stimulului

sunt reprezentați de celulele cu conuri din coroidă

În interiorul cordoanelor se delimitează:

D) fascicule ascendente situate periferic.

E) fascicule de asociație situate profund.

fascicule ascendente situate profund

fascicule descendente situate periferic

C) fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simțul tonusului muscular.

D) tracturile sensibilității proprioceptive de control al mișcării.

E) fasciculul vestibulo-cerebelos.

Grile Analizatori · Biologie simulare Medicină Ovidius Constanța

1/5

00:00

Hipersecreția de ACTH produce:

Hipersecreția de ACTH produce:
1. hipertrofia corticosuprarenalei
2. tulburări metabolice
3. diabetul bronzat
4. diabet zaharat
5. hipersecreția de hormoni ai corticosuprarenalei
ACTH stimulează corticosuprarenala, deci excesul ei o hipertrofiază — adevărat — și duce la hipersecreția hormonilor corticosuprarenalei — adevărat. Excesul de glucocorticoizi produce tulburări metabolice — adevărat. ACTH are și efect melanotrop, care colorează pielea bronzat, de unde „diabetul bronzat” — adevărat. Diabetul zaharat propriu-zis, cu deficit de insulină, nu este produs de ACTH — fals.
Teaca de mielină nu este prezentă la:
1. axonii cu diametrul mai mic de $2$ microni
2. fibrele din întregul sistem nervos vegetativ
3. fibrele vegetative preganglionare
4. fibrele vegetative postganglionare
5. axonii cu diametrul mai mare de $2$ microni
Axonii subțiri, cu diametrul sub $2$ microni, sunt amielinici — adevărat. Fibrele din întregul sistem nervos vegetativ nu sunt toate amielinice, deoarece cele preganglionare au teacă de mielină — fals. Fibrele preganglionare sunt mielinizate, deci teaca este prezentă la ele — fals. Fibrele postganglionare sunt amielinice — adevărat. Axonii cu diametrul peste $2$ microni sunt mielinizați — fals.
Receptorii tonici:
1. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului
2. activitatea lor scade ulterior aplicării stimulului
3. activitatea lor crește ulterior aplicării stimulului
4. sunt reprezentați de receptorii vizuali
5. sunt reprezentați de celulele cu conuri din coroidă
Receptorii tonici se adaptează puțin și descarcă relativ constant cât timp acționează stimulul — adevărat. Scăderea activității după aplicarea stimulului caracterizează receptorii fazici, cu adaptare rapidă — fals. Creșterea activității ulterioare aplicării stimulului nu caracterizează niciun tip de receptor — fals. Receptorii vizuali sunt dați ca exemplu de receptori tonici — adevărat. Celulele cu conuri se află în retină, nu în coroidă — fals.
În interiorul cordoanelor se delimitează:
1. fascicule ascendente situate profund
2. fascicule descendente situate periferic
3. ganglioni
4. fascicule ascendente situate periferic
5. fascicule de asociație situate profund
În cordoanele măduvei, fasciculele ascendente (căile senzitive lungi) sunt situate periferic, nu profund — varianta cu ascendente profunde este falsă, iar cea cu ascendente periferice este adevărată. Fasciculele descendente sunt situate mai profund, nu periferic — fals. Ganglionii nu se găsesc în cordoane: ganglionul spinal este în afara măduvei, pe rădăcina posterioară — fals. Fasciculele de asociație (proprii) sunt cele mai profunde, lipite de substanța cenușie — adevărat.
La cerebel ajung:
1. fasciculele spino-talamice
2. fasciculele spino-bulbare
3. fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simțul tonusului muscular
4. tracturile sensibilității proprioceptive de control al mișcării
5. fasciculul vestibulo-cerebelos
Fasciculele spino-talamice duc sensibilitatea termoalgezică și tactilă grosieră la talamus, nu la cerebel — fals. Fasciculele spino-bulbare se termină în bulb — fals. Fasciculul spino-cerebelos dorsal aduce la cerebel informații despre tonusul muscular — adevărat. Tracturile sensibilității proprioceptive de control al mișcării ajung la cerebel — adevărat. Fasciculul vestibulo-cerebelos leagă aparatul vestibular de cerebel — adevărat.

Hipersecreția de ACTH produce:
1. hipertrofia corticosuprarenalei
2. tulburări metabolice
3. diabetul bronzat
4. diabet zaharat
5. hipersecreția de hormoni ai corticosuprarenalei
ACTH stimulează corticosuprarenala, deci excesul ei o hipertrofiază — adevărat — și duce la hipersecreția hormonilor corticosuprarenalei — adevărat. Excesul de glucocorticoizi produce tulburări metabolice — adevărat. ACTH are și efect melanotrop, care colorează pielea bronzat, de unde „diabetul bronzat” — adevărat. Diabetul zaharat propriu-zis, cu deficit de insulină, nu este produs de ACTH — fals.
Teaca de mielină nu este prezentă la:
1. axonii cu diametrul mai mic de $2$ microni
2. fibrele din întregul sistem nervos vegetativ
3. fibrele vegetative preganglionare
4. fibrele vegetative postganglionare
5. axonii cu diametrul mai mare de $2$ microni
Axonii subțiri, cu diametrul sub $2$ microni, sunt amielinici — adevărat. Fibrele din întregul sistem nervos vegetativ nu sunt toate amielinice, deoarece cele preganglionare au teacă de mielină — fals. Fibrele preganglionare sunt mielinizate, deci teaca este prezentă la ele — fals. Fibrele postganglionare sunt amielinice — adevărat. Axonii cu diametrul peste $2$ microni sunt mielinizați — fals.
Receptorii tonici:
1. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului
2. activitatea lor scade ulterior aplicării stimulului
3. activitatea lor crește ulterior aplicării stimulului
4. sunt reprezentați de receptorii vizuali
5. sunt reprezentați de celulele cu conuri din coroidă
Receptorii tonici se adaptează puțin și descarcă relativ constant cât timp acționează stimulul — adevărat. Scăderea activității după aplicarea stimulului caracterizează receptorii fazici, cu adaptare rapidă — fals. Creșterea activității ulterioare aplicării stimulului nu caracterizează niciun tip de receptor — fals. Receptorii vizuali sunt dați ca exemplu de receptori tonici — adevărat. Celulele cu conuri se află în retină, nu în coroidă — fals.
În interiorul cordoanelor se delimitează:
1. fascicule ascendente situate profund
2. fascicule descendente situate periferic
3. ganglioni
4. fascicule ascendente situate periferic
5. fascicule de asociație situate profund
În cordoanele măduvei, fasciculele ascendente (căile senzitive lungi) sunt situate periferic, nu profund — varianta cu ascendente profunde este falsă, iar cea cu ascendente periferice este adevărată. Fasciculele descendente sunt situate mai profund, nu periferic — fals. Ganglionii nu se găsesc în cordoane: ganglionul spinal este în afara măduvei, pe rădăcina posterioară — fals. Fasciculele de asociație (proprii) sunt cele mai profunde, lipite de substanța cenușie — adevărat.
La cerebel ajung:
1. fasciculele spino-talamice
2. fasciculele spino-bulbare
3. fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simțul tonusului muscular
4. tracturile sensibilității proprioceptive de control al mișcării
5. fasciculul vestibulo-cerebelos
Fasciculele spino-talamice duc sensibilitatea termoalgezică și tactilă grosieră la talamus, nu la cerebel — fals. Fasciculele spino-bulbare se termină în bulb — fals. Fasciculul spino-cerebelos dorsal aduce la cerebel informații despre tonusul muscular — adevărat. Tracturile sensibilității proprioceptive de control al mișcării ajung la cerebel — adevărat. Fasciculul vestibulo-cerebelos leagă aparatul vestibular de cerebel — adevărat.

Biologie #301 Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020