[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/simulare-admitere-medicina-ovidius-constanta-2020-300

> Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/simulare-admitere-medicina-ovidius-constanta-2020-300
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020 · Biologie #300

10 grile din Sistemul nervos, Analizatori, Glandele endocrine, cu explicații. Transcrise din Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Subiect oficial (Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020)

## Teaser gratuit, fără cont

1. STH-ul:

a) se mai numește și hormonul de creștere
b) majoritatea efectelor STH-ului se exercită indirect
c) majoritatea efectelor STH-ului se exercită direct
d) efectele STH-ului se realizează prin acțiunea unui sistem de factori de creștere
e) efectele STH-ului se realizează prin acțiunea somatomedinelor

Răspunsuri corecte: a), b), d), e)

STH-ul este hormonul somatotrop, numit și hormon de creștere — adevărat. Cea mai mare parte a efectelor sale se exercită indirect — adevărat — nu direct — fals pentru varianta cu efecte directe. Efectele indirecte se realizează prin factori de creștere de tip insulinic produși în ficat, numiți și somatomedine — adevărat pentru ambele variante.

Subiect oficial · Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020, Biologie, itemul 35 · cheie din baremul oficial

2. Foițele membranei nucleare sunt:

a) internă, spre matricea citoplasmatică
b) externă, aderentă miezului nuclear
c) externă, ce prezintă ribozomi
d) externă ce se continuă cu citomembranele RE
e) internă, aderentă miezului nuclear

Răspunsuri corecte: c), d), e)

Membrana nucleară are două foițe. Foița internă privește spre carioplasmă, nu spre matricea citoplasmatică — fals. Foița externă este orientată spre citoplasmă, nu este aderentă miezului nuclear — fals. Foița externă prezintă ribozomi atașați — adevărat. Foița externă se continuă cu citomembranele reticulului endoplasmatic — adevărat. Foița internă este aderentă miezului nuclear (cromatinei) — adevărat.

Subiect oficial · Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020, Biologie, itemul 4 · cheie din baremul oficial

3. Țesutul cartilaginos elastic formează:

a) epiglota
b) cartilajele laringelui
c) tunica medie a arterelor
d) tunica medie a venelor
e) pavilionul urechii

Răspunsuri corecte: a), e)

Epiglota este un cartilaj elastic — adevărat. Pavilionul urechii este tot din cartilaj elastic — adevărat. Cartilajele principale ale laringelui (tiroid, cricoid, aritenoide) sunt hialine, nu elastice — fals. Tunica medie a arterelor și cea a venelor conțin fibre elastice și celule musculare netede, nu țesut cartilaginos — fals pentru ambele.

Subiect oficial · Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020, Biologie, itemul 6 · cheie din baremul oficial

4. Depolarizarea membranei postsinaptice se numește:

a) potențial postsinaptic excitator, dacă este vorba de un neuron postsinaptic
b) potențial presinaptic excitator, dacă este vorba de un neuron presinaptic
c) potențial terminal de placă, dacă este vorba de o fibră musculară scheletică
d) potențial presinaptic de placă, în cazul joncțiunii neuromusculare
e) potențial inhibitor

Răspunsuri corecte: a), c)

Depolarizarea membranei unui neuron postsinaptic este potențialul postsinaptic excitator — adevărat. Termenul „presinaptic” nu desemnează depolarizarea membranei postsinaptice — fals pentru varianta cu neuronul presinaptic și pentru cea cu „potențial presinaptic de placă”. La nivelul fibrei musculare scheletice depolarizarea postsinaptică este potențialul terminal de placă — adevărat. Potențialul inhibitor este o hiperpolarizare, nu o depolarizare — fals.

Subiect oficial · Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020, Biologie, itemul 8 · cheie din baremul oficial

5. Nervii faciali se caracterizează prin:

a) fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal și salivator superior din punte
b) originea aparentă este în șanțul bulbo-pontin
c) fibrele motorii inervează mușchii mimicii
d) reprezintă perechea VIII de nervi cranieni
e) au și origine în măduva cervicală

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Fibrele parasimpatice ale facialului provin din nucleii lacrimal și salivator superior din punte — adevărat. Originea aparentă este în șanțul bulbo-pontin — adevărat. Fibrele motorii inervează mușchii mimicii — adevărat. Facialul este perechea VII, nu VIII (nervul vestibulocohlear) — fals. Originea sa este exclusiv în trunchiul cerebral; măduva cervicală dă originea nervului accesor, nu a facialului — fals.

Subiect oficial · Simulare admitere Medicină Ovidius Constanța 2020, Biologie, itemul 16 · cheie din baremul oficial