Faptul că același codon determină același aminoacid la bacterii, la plante și la om arată că codul genetic este:
- degenerat
- fără virgule
- nesuprapus
- universal
Codul genetic este universal: aceleași triplete codifică aceiași aminoacizi la aproape toate organismele, ceea ce permite, de exemplu, ca bacteriile să sintetizeze o proteină umană după o genă umană introdusă în ele. „Degenerat” înseamnă că un aminoacid poate fi codificat de mai mulți codoni, „nesuprapus” — că un nucleotid aparține unui singur codon, iar „fără virgule” — că între codoni nu există nucleotide de separare.În sângele unei persoane cu grupa B(III) se găsesc:
- aglutinogen A pe hematii și aglutinină β (anti-B) în plasmă
- aglutinogen B pe hematii și aglutinină α (anti-A) în plasmă
- aglutinine α și β în plasmă, fără aglutinogene pe hematii
- aglutinogen B pe hematii și aglutinină β (anti-B) în plasmă
Grupa sanguină este numită după aglutinogenul (antigenul) de pe membrana hematiilor: grupa B are aglutinogen B. În plasmă există aglutinina care nu reacționează cu propriile hematii, adică α (anti-A). Aglutinina β alături de aglutinogenul B ar aglutina propriile hematii; aglutinogenul A cu aglutinina β descrie grupa A(II), iar lipsa aglutinogenelor, cu ambele aglutinine, descrie grupa 0(I).O proteină este formată din 120 de aminoacizi.Numărul minim de nucleotide din regiunea codificatoare a ARN-ului mesager, inclusiv codonul stop, și numărul de molecule de ARN de transport care aduc aminoacizi la ribozom (câte una pentru fiecare aminoacid) sunt:
- 363 și 120
- 363 și 121
- 360 și 120
- 720 și 120
Fiecare aminoacid este codificat de un codon de 3 nucleotide, iar sinteza se încheie la un codon stop, care nu codifică aminoacid: (120+1)×3=363 de nucleotide. Codonul stop nu este recunoscut de niciun ARN de transport, deci la ribozom ajung 120 de molecule de ARNt încărcate cu aminoacizi. 360 omite codonul stop, 121 îl atribuie greșit unui ARNt, iar 720 dublează numărul, ca și cum s-ar număra ambele catene ale ADN-ului.Un bărbat cu grupa sanguină A(II), Rh pozitiv, al cărui tată avea grupa 0(I) și era Rh negativ, are copii cu o femeie cu grupa 0(I), Rh negativ. Probabilitatea ca un copil al lor să aibă grupa 0(I) și să fie Rh negativ este:
- 1/16
- 1/8
- 1/4
- 1/2
De la tatăl său, L0L0 și dd, bărbatul a primit alelele L0 și d, deci este LAL0, Dd. Femeia este L0L0, dd. Un copil are grupa 0 (L0L0) cu probabilitatea 1/2 și este Rh negativ (dd) cu probabilitatea 1/2; genele sunt independente, deci 1/2×1/2=1/4. Valoarea 1/2 ia în calcul un singur caracter, iar 1/16 ar corespunde unor părinți heterozigoți amândoi, pentru ambele gene.Numărul de autozomi dintr-un ovul normal și numărul de autozomi dintr-o celulă somatică a unui bărbat cu sindrom Klinefelter (47,XXY) sunt:
- 23 și 45
- 22 și 44
- 22 și 45
- 23 și 47
Un ovul normal are 23 de cromozomi: 22 de autozomi și un cromozom X. În sindromul Klinefelter, cromozomul suplimentar este un cromozom al sexului (XXY), deci numărul autozomilor rămâne normal: 47−3=44. Variantele cu 23 sau 45 numără și cromozomii sexului printre autozomi, iar 47 este numărul total de cromozomi.