[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-292 > Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-292 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model BAC Biologie · Biologie #292 10 grile din Nutriție, Funcții de relație, Genetica, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul BAC Biologie ## Teaser gratuit, fără cont 1. Haustorii sunt: a) rădăcini aeriene prin care plantele epifite absorb apa din aerul umed b) filamente de ciupercă ce formează micorize cu rădăcinile arborilor c) frunze transformate în capcane, cu care plantele carnivore prind insectele mici d) organe de absorbție prin care plantele parazite pătrund în țesuturile gazdei Răspuns corect: d) organe de absorbție prin care plantele parazite pătrund în țesuturile gazdei Plantele parazite, precum torțelul și lupoaia, și cele semiparazite, precum vâscul, își înfig în gazdă haustori — organe de absorbție care pătrund până la vasele conducătoare și preiau seva. Rădăcinile aeriene ale epifitelor, frunzele-capcană ale plantelor carnivore și hifele micorizelor sunt structuri diferite, fără legătură cu parazitismul. 2. Legea a doua a lui Mendel (segregarea independentă a perechilor de caractere) se verifică numai dacă genele care determină cele două caractere: a) se află pe același cromozom, foarte aproape una de alta b) se află pe cromozomii sexului, $X$ și $Y$ c) se află pe perechi diferite de cromozomi omologi d) sunt amândouă dominante, nu recesive Răspuns corect: c) se află pe perechi diferite de cromozomi omologi În anafaza I a meiozei, fiecare pereche de cromozomi omologi se separă independent de celelalte, așa că genele aflate pe perechi diferite de cromozomi ajung în gameți în toate combinațiile posibile, cu frecvențe egale. Genele situate pe același cromozom, mai ales cele apropiate, tind să se transmită împreună (înlănțuire), abătându-se de la această lege. Dominanța sau recesivitatea nu influențează segregarea. 3. După o leziune a cerebelului, un câine își păstrează forța mușchilor și sensibilitatea, dar merge nesigur, cu mișcări dezordonate, și își pierde ușor echilibrul. Rezultatul arată că cerebelul: a) coordonează mișcările și menține echilibrul, fără să producă el însuși contracția b) conține centrii care reglează respirația și activitatea inimii, vitali pentru animal c) comandă direct contracția mușchilor scheletici, fără de care animalul ar fi paralizat d) primește impulsurile de la toți receptorii și formează senzațiile, inclusiv cea de durere Răspuns corect: a) coordonează mișcările și menține echilibrul, fără să producă el însuși contracția Animalul descris are mușchi funcționali și sensibilitate păstrată, deci contracția și senzațiile nu depind de cerebel; ce lipsește este precizia și echilibrul mișcărilor. Cerebelul coordonează mișcările voluntare, menține echilibrul și tonusul muscular. Centrii vitali ai respirației și ai activității inimii se află în bulbul rahidian, iar senzațiile conștiente se formează în scoarța cerebrală. 4. Un elev privește un copac îndepărtat, apoi își mută privirea pe textul din manual. Pentru ca imaginea textului să se formeze tot pe retină: a) cristalinul se bombează prin contracția mușchiului ciliar, iar imaginea de pe retină devine dreaptă, obiectul fiind aproape b) corneea își mărește curbura prin contracția irisului, iar imaginea de pe retină rămâne reală, mai mică și răsturnată c) cristalinul se bombează prin contracția mușchiului ciliar, iar imaginea de pe retină rămâne reală, mai mică și răsturnată d) cristalinul se aplatizează prin relaxarea mușchiului ciliar, iar imaginea de pe retină rămâne reală, mai mică și răsturnată Răspuns corect: c) cristalinul se bombează prin contracția mușchiului ciliar, iar imaginea de pe retină rămâne reală, mai mică și răsturnată Pentru vederea de aproape, razele venite de la obiect sunt mai divergente și trebuie refractate mai puternic; cristalinul, elastic, își mărește curbura (se bombează) prin contracția mușchiului ciliar — aceasta este acomodarea. Natura imaginii nu se schimbă: cristalinul este o lentilă convergentă, deci imaginea de pe retină este întotdeauna reală, mai mică și răsturnată, iar redresarea ei se face la nivelul scoarței cerebrale. Aplatizarea cristalinului corespunde vederii la distanță, iar corneea are curbură fixă; irisul reglează doar diametrul pupilei. 5. Parameciilor li se dau celule de drojdie colorate cu roșu de Congo, un indicator care este albastru în mediu acid și roșu în mediu neutru. Vacuolele digestive formate devin întâi albastre, apoi treptat roșii. Interpretarea corectă este că: a) enzimele digestive descompun colorantul, care își schimbă culoarea de la albastru la roșu b) mediul vacuolei este întâi neutru, apoi acid, pe măsură ce enzimele se consumă în digestie c) mediul vacuolei rămâne constant, iar culoarea arată doar momentul în care drojdia moare d) digestia începe într-un mediu acid, care devine apoi neutru pe măsură ce ea continuă Răspuns corect: d) digestia începe într-un mediu acid, care devine apoi neutru pe măsură ce ea continuă Culoarea albastră arată că, la scurt timp după formarea vacuolei, conținutul ei devine acid; trecerea treptată la roșu arată că mediul devine apoi neutru. Experimentul dovedește că digestia intracelulară se desfășoară în etape, în condiții chimice care se schimbă în timp. Indicatorul își schimbă culoarea după aciditate, nu pentru că ar fi digerat, iar ordinea culorilor — albastru, apoi roșu — înseamnă acid, apoi neutru, nu invers.