[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-288 > Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-288 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model BAC Biologie · Biologie #288 10 grile din Funcții de relație, Nutriție, Genetica, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul BAC Biologie ## Teaser gratuit, fără cont 1. Hipermetropia este o deficiență de vedere în care globul ocular este mai scurt decât normal. În lipsa corecției, imaginea obiectelor se formează: a) în fața retinei, iar corecția se face cu lentile cilindrice b) în fața retinei, iar corecția se face cu lentile convergente c) în spatele retinei, iar corecția se face cu lentile divergente d) în spatele retinei, iar corecția se face cu lentile convergente Răspuns corect: d) în spatele retinei, iar corecția se face cu lentile convergente Într-un glob ocular prea scurt, razele refractate de cornee și cristalin nu ajung să se întâlnească până la retină, astfel că imaginea clară s-ar forma în spatele ei. O lentilă convergentă adaugă refracție și aduce imaginea pe retină. Imaginea în fața retinei este caracteristică miopiei (glob ocular alungit), corectată cu lentile divergente, iar lentilele cilindrice corectează astigmatismul. 2. Bacteriile feruginoase obțin energia necesară sintezei substanțelor organice prin: a) oxidarea hidrogenului sulfurat la sulf, care se depune în celulă b) absorbția luminii de către pigmenți care conțin fier în moleculă c) oxidarea compușilor fierului bivalent la compuși ai fierului trivalent d) reducerea compușilor fierului trivalent la fier metalic, care se depune pe celule Răspuns corect: c) oxidarea compușilor fierului bivalent la compuși ai fierului trivalent Bacteriile feruginoase sunt chemosintetizante: oxidează compușii fierului bivalent ($\text{Fe}^{2+}$) la compuși ai fierului trivalent ($\text{Fe}^{3+}$), iar energia eliberată în această oxidare este folosită pentru sinteza substanțelor organice din $\text{CO}_2$ și apă. Oxidarea hidrogenului sulfurat caracterizează bacteriile sulfuroase; reducerea nu eliberează energie pentru sinteză, iar captarea luminii ar fi fotosinteză. 3. Un organism cu genotipul $AaBBCc$ (gene situate pe cromozomi diferiți) formează un număr de tipuri de gameți egal cu: a) $2$ b) $4$ c) $6$ d) $8$ Răspuns corect: b) $4$ Numărul tipurilor de gameți este $2^n$, unde $n$ este numărul perechilor de gene aflate în stare heterozigotă. Aici doar $Aa$ și $Cc$ sunt heterozigote ($BB$ dă un singur tip de alelă), deci $2^2 = 4$ tipuri: $ABC$, $ABc$, $aBC$, $aBc$. Răspunsul $8$ ar presupune că și perechea $BB$ este heterozigotă. 4. Un agricultor seamănă trifoi pe un teren sărac în azot, iar înainte de semănatul grâului îl ară și îl încorporează în sol, ca îngrășământ verde. Grâul crește mai bine, deoarece în sol a crescut cantitatea de azot: a) provenit din amoniacul eliberat de trifoi prin frunze, în timpul respirației b) provenit din nitrații pe care trifoiul i-a absorbit din sol în timpul creșterii lui c) provenit din fotosinteza trifoiului, care formează compuși cu azot din $\text{CO}_2$ și apă d) provenit din azotul atmosferic fixat de bacteriile din nodozitățile trifoiului Răspuns corect: d) provenit din azotul atmosferic fixat de bacteriile din nodozitățile trifoiului Trifoiul, ca toate leguminoasele, are pe rădăcini nodozități cu bacterii din genul Rhizobium, care fixează azotul molecular din aer și îl transformă în compuși folosiți de plantă. Când trifoiul este încorporat în sol și descompus, acest azot rămâne în sol pentru cultura următoare. Azotul absorbit de trifoi din sol doar s-ar întoarce acolo, fără un câștig net; fotosinteza nu poate produce compuși cu azot din $\text{CO}_2$ și apă, care nu conțin azot. 5. Noaptea, o stea foarte slabă se vede mai bine dacă privim puțin lateral față de ea decât dacă o privim direct. Explicația este că, atunci când o privim direct, imaginea ei cade pe: a) pata galbenă, care conține numai celule cu con, puțin sensibile la lumina slabă b) pata galbenă, care conține numai celule cu bastonaș, ce nu disting detaliile c) periferia retinei, unde celulele cu con sunt prea rare pentru lumina slabă d) pata oarbă, care nu conține fotoreceptori, așa că imaginea stelei nu este percepută Răspuns corect: a) pata galbenă, care conține numai celule cu con, puțin sensibile la lumina slabă Când privim direct un obiect, imaginea lui se formează pe pata galbenă, aflată în axul optic; aici retina are doar celule cu con, care asigură vederea clară și colorată, dar au nevoie de lumină puternică. Bastonașele, foarte sensibile la lumina slabă, sunt numeroase la periferia retinei, de aceea o stea slabă devine vizibilă când imaginea ei cade puțin lateral. Pata oarbă nu se află în axul privirii, ci în dreptul ieșirii nervului optic, iar pata galbenă nu conține bastonașe.