[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-249

> Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-249
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model BAC Biologie · Biologie #249

10 grile din Celula, Regnuri și încrengături, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul BAC Biologie

## Teaser gratuit, fără cont

1. Capsula care învelește unele bacterii patogene:

a) le asigură deplasarea în mediul lichid
b) le protejează de fagocitoză și de uscăciune
c) este formată din chitină, ca peretele ciupercilor
d) se află sub membrana plasmatică

Răspuns corect: b) le protejează de fagocitoză și de uscăciune

Capsula este un înveliș mucilaginos, așezat la exteriorul peretelui celular; ea împiedică fagocitarea bacteriei de către leucocite și o ferește de deshidratare, de aceea bacteriile capsulate sunt adesea mai periculoase. Deplasarea o asigură flagelii, iar chitina caracterizează peretele ciupercilor.

2. Florile porumbului și ale grâului au învelișuri florale mici, neatrăgătoare, și nu produc nectar. Este de așteptat ca aceste flori să aibă:

a) polen puțin și lipicios, cu stigmate mici, ascunse în floare
b) polen abundent și uscat, cu stigmate mari, ieșite din floare
c) polen puțin și uscat, cu stigmate mari, ieșite din floare
d) polen abundent și lipicios, cu stigmate mici, ascunse în floare

Răspuns corect: b) polen abundent și uscat, cu stigmate mari, ieșite din floare

Florile fără învelișuri colorate și fără nectar nu atrag insecte, deci sunt polenizate de vânt (anemofile). Vântul duce polenul la întâmplare și pierde cea mai mare parte din el, așa că planta produce polen foarte mult, uscat și ușor, iar stigmatele mari, ieșite din floare, adesea penate, prind grăuncioarele din aer. Polenul lipicios, care se prinde de corpul insectelor, și stigmatele mici, ascunse, sunt adaptări la polenizarea prin insecte, iar polenul puțin nu ar compensa pierderile din transportul prin vânt.

3. Sistemul nervos al râmei este:

a) ganglionar, cu un lanț ganglionar dorsal
b) difuz, sub forma unei rețele de neuroni
c) tubular, așezat pe partea dorsală a corpului
d) ganglionar, cu un lanț ganglionar ventral

Răspuns corect: d) ganglionar, cu un lanț ganglionar ventral

La râmă, o pereche de ganglioni cerebroizi, deasupra faringelui, se leagă printr-un inel nervos de un lanț ganglionar care străbate corpul pe partea ventrală, cu câte o pereche de ganglioni în fiecare segment. Sistemul nervos difuz este specific celenteratelor, iar cel tubular dorsal, cordatelor.

4. Cromatidele-surori ale unui cromozom metafazic:

a) conțin molecule de ADN identice, rezultate prin replicare în interfază
b) poartă variante diferite ale acelorași gene, una dominantă și una recesivă
c) provin una de la tată și cealaltă de la mamă, prin fecundație
d) se separă una de cealaltă încă din profaza mitozei, la condensare

Răspuns corect: a) conțin molecule de ADN identice, rezultate prin replicare în interfază

Cele două cromatide-surori sunt copiile aceleiași molecule de ADN, făcute în faza S și ținute împreună prin centromer; de aceea sunt identice. Cromozomii primiți unul de la tată și unul de la mamă sunt cromozomii omologi, care pot purta alele diferite. Cromatidele-surori se despart abia în anafază.

5. Cavitatea corpului la nematelminți:

a) este un pseudocel, delimitat numai parțial de mezoderm
b) este împărțită de septe transversale în compartimente
c) lipsește, spațiul dintre organe fiind umplut cu parenchim
d) este un celom adevărat, căptușit complet de mezoderm

Răspuns corect: a) este un pseudocel, delimitat numai parțial de mezoderm

Nematelminții au o cavitate generală primară, pseudocelul, mărginită pe o parte de mezoderm (spre peretele corpului) și pe cealaltă direct de endodermul tubului digestiv. Celomul complet căptușit de mezoderm și compartimentat de septe apare la anelide, iar parenchimul care umple corpul caracterizează platelminții.
