[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-129 > Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-129 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model BAC Biologie · Biologie #129 10 grile din Sistemul osos, Analizatori, Circulație, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul BAC Biologie ## Teaser gratuit, fără cont 1. Aria auditivă primară, unde se formează senzația auditivă, se află în scoarța: a) lobului occipital b) lobului frontal c) cerebelului d) lobului temporal Răspuns corect: d) lobului temporal Segmentul central al analizatorului auditiv se află în lobul temporal, în scoarța din vecinătatea șanțului lateral. Lobul occipital conține aria vizuală, iar cerebelul coordonează mișcările și echilibrul, fără să formeze senzații conștiente. Confuzia dintre ariile vizuală și auditivă este frecventă. 2. Duritatea și rezistența la presiune ale osului se datorează în principal: a) fibrelor de colagen din matrice b) măduvei osoase din canalul medular c) periostului care învelește osul d) sărurilor minerale (fosfați și carbonați de calciu) depuse în matricea osoasă Răspuns corect: d) sărurilor minerale (fosfați și carbonați de calciu) depuse în matricea osoasă Matricea osoasă are două componente: substanța organică (oseina, cu fibre de colagen), care dă osului elasticitate, și sărurile de calciu, care îi dau duritatea — un os decalcifiat cu acid devine moale și se poate îndoi, iar unul calcinat devine dur, dar sfărâmicios. Măduva umple cavitățile osului și nu contribuie la rezistență, iar periostul este o membrană conjunctivă cu rol nutritiv și de creștere în grosime. 3. Unele oase ale craniului, de exemplu frontalul și maxilarele, conțin cavități cu aer, numite sinusuri, care comunică cu fosele nazale. O consecință a acestei comunicări este că: a) o infecție a mucoasei nazale se poate extinde în sinusuri, producând sinuzită b) oasele respective sunt mai grele și protejează mai bine creierul c) sinusurile produc celulele sângelui d) aerul din sinusuri ajunge direct în urechea internă Răspuns corect: a) o infecție a mucoasei nazale se poate extinde în sinusuri, producând sinuzită Sinusurile sunt căptușite de o mucoasă care se continuă cu cea a foselor nazale, deci o răceală se poate extinde în ele (sinuzită, cu durere frontală sau sub ochi). Cavitățile cu aer fac craniul mai ușor, nu mai greu, iar celulele sângelui se formează în măduva roșie. Urechea internă este plină cu lichid și nu comunică cu sinusurile. 4. Astigmatismul este o deficiență de vedere în care: a) curbura neregulată a corneei face ca imaginea să fie neclară, iar corecția se face cu lentile cilindrice b) globul ocular este prea lung, iar corecția se face cu lentile divergente c) cristalinul devine opac, iar tratamentul este chirurgical d) presiunea din interiorul ochiului crește și distruge nervul optic Răspuns corect: a) curbura neregulată a corneei face ca imaginea să fie neclară, iar corecția se face cu lentile cilindrice La astigmatism, corneea nu are aceeași curbură în toate direcțiile, astfel încât razele nu se strâng într-un singur punct pe retină, iar imaginea apare deformată. Lentilele cilindrice compensează tocmai această diferență de curbură. Globul ocular prea lung produce miopia, cristalinul opac este cataracta, iar presiunea intraoculară crescută este glaucomul. 5. În efort, frecvența cardiacă crește de la $75$ la $150$ de bătăi pe minut, iar durata unui ciclu cardiac scade de la $0{,}8$ s la $0{,}4$ s. Scurtarea ciclului se face în cea mai mare parte pe seama: a) sistolei ventriculare, care devine mult mai scurtă și mai puternică b) sistolei atriale, care dispare complet în efort c) diastolei, care se scurtează mult, sistola ventriculară rămânând aproape la fel de lungă d) tuturor fazelor, care se scurtează proporțional Răspuns corect: c) diastolei, care se scurtează mult, sistola ventriculară rămânând aproape la fel de lungă În repaus, din $0{,}8$ s ale ciclului, sistola ventriculară ocupă circa $0{,}3$ s, iar diastola $0{,}5$ s; la frecvențe mari, sistola se scurtează puțin, dar diastola — perioada de umplere — se comprimă drastic. De aceea, peste o anumită frecvență inima nu mai are timp să se umple, volumul-bătaie scade și debitul cardiac nu mai crește. Sistola atrială se scurtează, dar nu dispare, iar scurtarea nu este proporțională.