[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-127

> Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-127
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model BAC Biologie · Biologie #127

10 grile din Regnuri și încrengături, Excreție, Funcții de relație, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul BAC Biologie

## Teaser gratuit, fără cont

1. La plante, respirația are loc:

a) numai noaptea, când fotosinteza se oprește
b) numai în frunze, prin stomate
c) permanent, ziua și noaptea, în toate celulele vii
d) numai la lumină, împreună cu fotosinteza

Răspuns corect: c) permanent, ziua și noaptea, în toate celulele vii

Toate celulele vii au nevoie continuu de energie, așa că respiră permanent, inclusiv rădăcinile, florile și semințele. Ziua, la lumină puternică, oxigenul eliberat prin fotosinteză depășește consumul, iar respirația este mascată, dar nu se oprește. Ideea că plantele respiră doar noaptea este o confuzie frecventă.

2. La mamifere, rinichii sunt situați:

a) în cavitatea toracică, deasupra diafragmei
b) în bazin, înaintea vezicii urinare
c) în regiunea lombară, de o parte și de alta a coloanei vertebrale
d) în partea anterioară a abdomenului, sub peretele abdominal

Răspuns corect: c) în regiunea lombară, de o parte și de alta a coloanei vertebrale

Rinichii sunt organe pereche, așezați în partea posterioară a cavității abdominale, în regiunea lombară, lateral de coloana vertebrală. Diafragma separă cavitatea toracică de cea abdominală, iar rinichii sunt sub ea. În bazin se află vezica urinară, nu rinichii.

3. În diminețile răcoroase și umede, pe marginea frunzelor unor plante (de exemplu la căpșun sau la graminee) apar picături de apă, deși nu a plouat și nu s-a format rouă. Fenomenul se numește:

a) gutație — eliminarea apei lichide prin hidatode
b) transpirație prin stomate
c) fotosinteză — picăturile sunt apă produsă în cloroplaste
d) respirație — picăturile sunt apă rezultată din oxidarea glucozei

Răspuns corect: a) gutație — eliminarea apei lichide prin hidatode

Când aerul este saturat cu vapori de apă, transpirația aproape se oprește, dar rădăcina continuă să împingă apă în vase. Surplusul iese sub formă de picături prin hidatode, pori aflați la vârful și pe marginea frunzelor. Transpirația elimină apa sub formă de vapori, nu de picături, iar fotosinteza consumă apă în loc să o elimine.

4. Când suntem răciți, cu nasul înfundat, mâncarea „nu mai are niciun gust”, deși limba este sănătoasă. Explicația este că:

a) virusul distruge mugurii gustativi de pe limbă, care se refac abia după vindecare
b) saliva nu se mai secretă, iar substanțele nu se mai pot dizolva pentru a stimula receptorii gustativi
c) aroma alimentelor este percepută mai ales prin miros — substanțele volatile din mâncare ajung din gură la receptorii olfactivi din partea superioară a foselor nazale, iar mucoasa umflată le blochează drumul
d) nervii limbii sunt comprimați de mucoasa nazală inflamată

Răspuns corect: c) aroma alimentelor este percepută mai ales prin miros — substanțele volatile din mâncare ajung din gură la receptorii olfactivi din partea superioară a foselor nazale, iar mucoasa umflată le blochează drumul

Limba deosebește doar câteva gusturi de bază (dulce, sărat, acru, amar, umami); ceea ce numim „gustul” unei fripturi sau al unui fruct este în cea mai mare parte miros, pentru că substanțele volatile urcă din cavitatea bucală în fosele nazale. La răceală, mucoasa nazală tumefiată și mucusul abundent nu mai lasă aerul să ajungă la mucoasa olfactivă. Mugurii gustativi rămân intacți — zahărul sau sarea se simt în continuare —, saliva se secretă normal, iar nervii limbii nu au legătură cu nasul.

5. Pinul și molidul își păstrează frunzele (acele) și iarna, în ger, fără să se usuce. Adaptarea care face acest lucru posibil este:

a) acele nu au deloc stomate, deci nu pierd apă și nici nu fac schimburi de gaze
b) seva lemnoasă este bogată în rășină, care nu îngheață și circulă neîntrerupt iarna
c) acele nu fac fotosinteză și, prin urmare, nu au nevoie de apă
d) acele au suprafață mică, o cuticulă groasă, ceroasă, și stomate adâncite, ceea ce reduce la minimum pierderea apei prin transpirație într-un anotimp în care rădăcina absoarbe greu apa din solul înghețat

Răspuns corect: d) acele au suprafață mică, o cuticulă groasă, ceroasă, și stomate adâncite, ceea ce reduce la minimum pierderea apei prin transpirație într-un anotimp în care rădăcina absoarbe greu apa din solul înghețat

Pentru o plantă, iarna este o secetă fiziologică: apa există, dar este înghețată și nu poate fi absorbită. Frunzele late ar transpira prea mult, de aceea foioasele le leapădă; coniferele le reduc la ace cu suprafață mică, protejate de cuticulă și cu stomate înfundate, și pot fotosintetiza în zilele mai calde. Acele au stomate (altfel nu ar putea prelua dioxid de carbon), rășina circulă prin canale proprii, nu prin vasele lemnoase, iar frunza persistentă are tocmai avantajul de a fotosintetiza când poate.