[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-126 > Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-126 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model BAC Biologie · Biologie #126 10 grile din Regnuri și încrengături, Funcții de relație, Genetica, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul BAC Biologie ## Teaser gratuit, fără cont 1. Un virion (particula virală completă) este format din: a) o celulă fără nucleu, cu perete de mureină b) un acid nucleic (ADN sau ARN) înconjurat de o capsidă proteică c) ADN și ARN, închise într-o membrană dublă d) citoplasmă, ribozomi și un acid nucleic Răspuns corect: b) un acid nucleic (ADN sau ARN) înconjurat de o capsidă proteică Virusurile nu au structură celulară: un virion este alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic, ADN sau ARN, protejat de o capsidă proteică. Nu au citoplasmă și nici ribozomi, de aceea se pot înmulți numai în celule vii. Peretele de mureină este caracteristic bacteriilor. 2. Angiospermele se deosebesc de gimnosperme prin faptul că au: a) semințele închise în fruct b) semințele descoperite, așezate pe solzi c) spori în loc de semințe d) numai frunze aciculare Răspuns corect: a) semințele închise în fruct La angiosperme ovulele sunt închise în ovar, care se transformă după fecundație în fruct, iar semințele rămân în interiorul lui. Gimnospermele, de exemplu bradul și pinul, au semințele descoperite, pe solzii conurilor. Reproducerea prin spori este caracteristică ferigilor și mușchilor. 3. În articulațiile mobile ale membrelor (de exemplu genunchiul), capetele oaselor sunt acoperite de cartilaj, iar cavitatea articulară conține lichid sinovial. Rolul acestora este: a) reducerea frecării dintre oase în timpul mișcării și amortizarea șocurilor b) sudarea treptată a oaselor, pentru a mări rezistența membrului c) producerea celulelor sângelui în interiorul articulației d) creșterea în lungime a oaselor membrului Răspuns corect: a) reducerea frecării dintre oase în timpul mișcării și amortizarea șocurilor Într-o articulație mobilă, oasele alunecă unul pe altul de mii de ori pe zi; cartilajul neted și lichidul sinovial lubrifiant fac ca frecarea să fie foarte mică și preiau șocurile mersului și săriturilor. Sudarea oaselor ar desființa mișcarea, celulele sângelui se formează în măduva roșie a oaselor, nu în articulație, iar creșterea în lungime are loc în cartilajele de creștere de la capetele oaselor, nu în cartilajul articular. 4. Gripa este o boală virală. Tratamentul ei cu antibiotice nu este eficient, deoarece: a) virusurile sunt prea mari pentru a fi atinse de antibiotice b) virusurile se înmulțesc numai în afara celulelor c) virusurile nu au perete celular și nici metabolism propriu, pe care antibioticele să le blocheze d) antibioticele distrug doar celulele umane infectate Răspuns corect: c) virusurile nu au perete celular și nici metabolism propriu, pe care antibioticele să le blocheze Antibioticele acționează asupra unor structuri și procese proprii bacteriilor, de exemplu sinteza peretelui celular sau a proteinelor bacteriene. Virusurile nu au nici perete, nici ribozomi, ci folosesc mecanismele celulei gazdă, deci antibioticele nu au pe ce acționa. Folosirea lor inutilă în viroze favorizează apariția bacteriilor rezistente. 5. La o plantă, culoarea roșie a florilor ($R$) domină complet peste alb ($r$). Un cultivator are o plantă cu flori roșii și vrea să obțină cu siguranță numai descendenți cu flori roșii. Trebuie să o încrucișeze cu: a) orice altă plantă cu flori roșii, deoarece roșu este dominant b) o plantă cu flori albe, pentru a verifica mai întâi puritatea plantei sale c) o plantă homozigotă $RR$, deoarece, oricare ar fi genotipul plantei sale, fiecare descendent va primi cel puțin o genă $R$ d) ea însăși, prin autopolenizare, pentru a nu introduce gene străine Răspuns corect: c) o plantă homozigotă $RR$, deoarece, oricare ar fi genotipul plantei sale, fiecare descendent va primi cel puțin o genă $R$ Fenotipul roșu ascunde două genotipuri posibile, $RR$ sau $Rr$; singura garanție că niciun descendent nu va fi $rr$ este ca unul dintre părinți să dea numai gameți $R$. Două plante roșii oarecare pot fi ambele $Rr$ și dau un sfert descendenți albi; încrucișarea cu o plantă albă este utilă ca test, dar produce descendenți albi dacă planta este $Rr$, iar autopolenizarea unui heterozigot dă, de asemenea, $25\,\%$ flori albe.