[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-112 > Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-112 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model BAC Biologie · Biologie #112 10 grile din Sistemul muscular, Genetica, Respirație, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul BAC Biologie ## Teaser gratuit, fără cont 1. O persoană care manifestă un caracter determinat de o genă autozomală recesivă are, cu certitudine, genotipul: a) heterozigot b) homozigot dominant c) homozigot dominant sau heterozigot d) homozigot recesiv Răspuns corect: d) homozigot recesiv O alelă recesivă se exprimă numai când nu există alela dominantă care să o mascheze, deci individul trebuie să aibă două alele recesive (de exemplu aa). Heterozigotul (Aa) este purtător, dar fenotipic normal; homozigotul dominant sau heterozigotul manifestă caracterul dominant. Invers, un fenotip dominant nu spune dacă genotipul este AA sau Aa. 2. Mușchii care flectează și extind degetele mâinii au corpul muscular situat în: a) degete, câte un mușchi pentru fiecare falangă b) antebraț, tendoanele lor lungi ajungând până la degete c) braț, sub biceps și triceps d) palmă, în întregime Răspuns corect: b) antebraț, tendoanele lor lungi ajungând până la degete Degetele sunt subțiri și mobile tocmai pentru că mușchii lor puternici stau la distanță, în antebraț, și le comandă prin tendoane lungi, care trec pe sub ligamentele de la nivelul pumnului (de aceea se văd tendoanele mișcându-se pe dosul mâinii). În palmă rămân doar mușchi mici (eminența tenară, hipotenară, interosoși), care realizează mișcările fine; brațul mișcă antebrațul, nu degetele. 3. Cistita (inflamația vezicii urinare, de obicei de cauză bacteriană) este mult mai frecventă la femei decât la bărbați, deoarece la femei: a) vezica urinară nu are sfincter b) uretra este mult mai scurtă, iar bacteriile din jurul orificiului ei ajung ușor în vezică c) urina conține în mod normal bacterii d) rinichii filtrează mai puțin sânge Răspuns corect: b) uretra este mult mai scurtă, iar bacteriile din jurul orificiului ei ajung ușor în vezică Cele mai multe infecții urinare sunt ascendente: bacterii din jurul orificiului uretral urcă pe uretră până în vezică. Uretra feminină are doar câțiva centimetri, iar cea masculină este de câteva ori mai lungă, deci drumul bacteriilor este mult mai scurt la femei. Urina normală este sterilă, iar vezica are sfinctere la ambele sexe. 4. Mușchii situați în regiunea posterioară a antebrațului realizează, în principal: a) flexia mâinii și a degetelor b) opoziția policelui c) extensia mâinii și a degetelor d) flexia antebrațului pe braț Răspuns corect: c) extensia mâinii și a degetelor Regula membrului superior: flexorii mâinii și ai degetelor (și pronatorii) ocupă fața anterioară a antebrațului, iar extensorii (și supinatorul) fața posterioară. Opoziția policelui este realizată de mușchii eminenței tenare, din palmă, iar flexia antebrațului pe braț — de mușchii brațului (biceps, brahial). 5. Un pacient cu arterele coronare îngustate prin ateroscleroză simte o durere în piept (angină pectorală) când urcă scările, dar nu și în repaus. Explicația este că: a) în efort inima se oprește pentru scurt timp, iar durerea vine de la lipsa contracțiilor b) în efort miocardul consumă mai mult oxigen, iar artera îngustată nu poate crește debitul pe măsura nevoilor; în repaus debitul redus este încă suficient c) în repaus arterele coronare sunt complet închise, dar inima nu are nevoie de oxigen d) efortul rupe placa de aterom la fiecare urcare de scări Răspuns corect: b) în efort miocardul consumă mai mult oxigen, iar artera îngustată nu poate crește debitul pe măsura nevoilor; în repaus debitul redus este încă suficient Debitul printr-o arteră îngustată este limitat. Miocardul în repaus cere puțin oxigen, deci fluxul redus ajunge; în efort, frecvența și forța contracțiilor cresc, consumul de oxigen crește, dar fluxul nu poate crește — apare ischemia și durerea, care cedează la oprirea efortului. Spre deosebire de infarct, mușchiul nu moare, pentru că lipsa de oxigen este temporară. Ruperea plăcii produce infarct, nu angină de efort repetată.