[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-110

> Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-110
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model BAC Biologie · Biologie #110

10 grile din Reproducere, Funcții de relație, Circulație, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul BAC Biologie

## Teaser gratuit, fără cont

1. În timpul coagulării, cheagul se formează prin transformarea unei proteine solubile din plasmă, fibrinogenul, într-o rețea de filamente insolubile de:

a) fibrină
b) trombină
c) protrombină
d) albumină

Răspuns corect: a) fibrină

Fibrina este forma insolubilă a fibrinogenului; filamentele ei formează o plasă în care rămân prinse elementele figurate, alcătuind cheagul. Transformarea este catalizată de trombină, care la rândul ei provine din protrombină sub acțiunea factorilor de coagulare și a calciului. Albumina este proteina plasmatică cea mai abundentă, dar nu participă la cheag.

2. Tendoanele sunt formațiuni de țesut conjunctiv fibros care leagă:

a) mușchii scheletici de oase
b) pielea de mușchii de sub ea
c) fibrele musculare între ele, în interiorul mușchiului
d) oasele între ele, la nivelul articulațiilor

Răspuns corect: a) mușchii scheletici de oase

Prin tendoane, forța contracției se transmite osului, care se mișcă în articulație ca o pârghie. Oasele sunt legate între ele, în articulații, de ligamente, nu de tendoane.

3. La broasca de lac, dezvoltarea este indirectă, deoarece:

a) din ou iese o larvă acvatică (mormolocul), cu branhii și coadă, care se transformă prin metamorfoză în adultul cu plămâni și membre
b) puiul care iese din ou seamănă cu adultul, doar că este mai mic
c) embrionul se dezvoltă în corpul mamei și se naște viu
d) oul are coajă calcaroasă și este clocit de părinți

Răspuns corect: a) din ou iese o larvă acvatică (mormolocul), cu branhii și coadă, care se transformă prin metamorfoză în adultul cu plămâni și membre

Dezvoltarea este indirectă atunci când între ou și adult se interpune o larvă cu organizare diferită. Mormolocul respiră prin branhii, are coadă și trăiește exclusiv în apă; prin metamorfoză apar membrele și plămânii, iar coada dispare. Dezvoltarea directă (puiul asemănător adultului) se întâlnește la reptile, păsări și mamifere; oul cu coajă și viviparitatea nu caracterizează amfibienii.

4. Insectele și crustaceii cresc în salturi, numai prin năpârliri succesive, deoarece:

a) respirația prin trahei nu permite creșterea continuă
b) exoscheletul lor chitinos este rigid și nu crește odată cu corpul, așa că trebuie lepădat și refăcut
c) corpul lor este segmentat, iar segmentele nu se pot alungi
d) la fiecare năpârlire își schimbă și tipul de hrană

Răspuns corect: b) exoscheletul lor chitinos este rigid și nu crește odată cu corpul, așa că trebuie lepădat și refăcut

Chitina formează o armură protectoare, dar inextensibilă. Când animalul „nu mai încape” în ea, o leapădă (năpârlire), corpul se dilată repede cât timp noul exoschelet este încă moale, apoi acesta se întărește. Traheile, segmentarea sau hrana nu limitează creșterea; segmentarea, dimpotrivă, permite mobilitatea.

5. O plantă are flori mici, verzui, fără nectar și fără miros, cu stamine lungi care atârnă în afara florii și cu stigmate mari, pufoase. Cel mai probabil, polenizarea ei este:

a) hidrofilă (prin apă), datorită stigmatelor pufoase
b) autopolenizare obligatorie, deoarece florile nu atrag insecte
c) anemofilă (prin vânt), ceea ce explică și cantitatea foarte mare de polen produsă
d) entomofilă (prin insecte), atrase de staminele lungi

Răspuns corect: c) anemofilă (prin vânt), ceea ce explică și cantitatea foarte mare de polen produsă

Florile polenizate de vânt nu au nevoie să atragă insecte, deci nu au petale colorate, nectar sau miros; staminele expuse eliberează polenul în aer, iar stigmatele mari, pufoase, îl captează. Transportul fiind întâmplător, aceste plante produc foarte mult polen. Polenizarea entomofilă presupune tocmai flori colorate, cu nectar și miros.
