[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-106 > Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-bac-biologie-106 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model BAC Biologie · Biologie #106 10 grile din Țesuturi, Genetica, Digestie, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul BAC Biologie ## Teaser gratuit, fără cont 1. Ulcerul gastric reprezintă: a) inflamația mucoasei stomacului, fără distrugerea ei b) inflamația ficatului, produsă de virusuri c) inflamația apendicelui d) o pierdere de substanță (rană) a peretelui stomacului, produsă de acțiunea sucului gastric acid pe o mucoasă cu apărare slăbită Răspuns corect: d) o pierdere de substanță (rană) a peretelui stomacului, produsă de acțiunea sucului gastric acid pe o mucoasă cu apărare slăbită Mucoasa gastrică rezistă în mod normal acidului și pepsinei datorită stratului de mucus. Când apărarea scade (stres, unele medicamente, infecția cu *Helicobacter pylori*), sucul gastric digeră peretele și apare o rană adâncă — ulcerul, cu durere epigastrică și risc de hemoragie sau perforație. Inflamația mucoasei fără rană este gastrita, inflamația ficatului este hepatita, iar a apendicelui — apendicita. 2. Pe rădăcinile plantelor leguminoase (fasole, mazăre, trifoi) se formează nodozități în care trăiesc bacterii din genul *Rhizobium*. Relația dintre plantă și aceste bacterii este: a) saprofitism: bacteriile descompun rădăcinile moarte ale plantei b) chemosinteză: bacteriile produc glucoză pe care o cedează plantei c) simbioză: bacteriile fixează azotul molecular din aer și îl pun la dispoziția plantei, care le oferă substanțe organice d) parazitism: bacteriile consumă substanțele plantei, fără niciun folos pentru ea Răspuns corect: c) simbioză: bacteriile fixează azotul molecular din aer și îl pun la dispoziția plantei, care le oferă substanțe organice Bacteriile din nodozități transformă azotul molecular din aer, pe care plantele nu îl pot folosi, în compuși cu azot asimilabili, iar planta le furnizează substanțe organice produse prin fotosinteză — un avantaj reciproc, adică simbioză. De aceea leguminoasele îmbogățesc solul în azot și sunt folosite în rotația culturilor. Bacteriile nu descompun rădăcini moarte și nu cedează plantei glucoză. 3. O mutație apare într-o celulă a pielii unui adult. Această mutație: a) nu se transmite descendenților, deoarece nu ajunge în gameți b) se transmite descendenților numai dacă este dominantă c) se transmite tuturor descendenților d) se transmite numai descendenților de sex masculin Răspuns corect: a) nu se transmite descendenților, deoarece nu ajunge în gameți O mutație somatică se transmite doar celulelor care provin, prin mitoză, din celula mutantă; ea nu ajunge în gameți, deci nu trece la urmași. Numai mutațiile din celulele germinale pot fi moștenite, indiferent dacă sunt dominante sau recesive; o mutație somatică poate însă duce, de exemplu, la un cancer. 4. Bronșita cronică, frecventă la fumători, se manifestă prin tuse persistentă cu expectorație, deoarece: a) pereții alveolelor se rup și aerul rămâne blocat în plămâni b) musculatura bronhiilor se contractă brusc, ca în criza de astm c) inflamația bronhiilor produce exces de mucus, iar cilii epiteliului, distruși de fum, nu îl mai pot elimina d) bacilul Koch formează cavități în plămâni Răspuns corect: c) inflamația bronhiilor produce exces de mucus, iar cilii epiteliului, distruși de fum, nu îl mai pot elimina Fumul irită mucoasa bronșică: glandele secretă mai mult mucus, iar cilii care în mod normal îl împing spre faringe sunt paralizați și distruși. Mucusul stagnează, se infectează ușor și este eliminat prin tuse — de aici tusea „de fumător”. Ruperea alveolelor este emfizemul, spasmul bronșic caracterizează astmul, iar cavitățile apar în tuberculoză. 5. Neuronii nu se mai divid după naștere. Totuși, un nerv periferic secționat accidental se poate reface parțial, deoarece: a) celulele gliale se transformă în neuroni noi, care înlocuiesc fibrele pierdute b) neuronii din ganglionii spinali se divid și trimit noi prelungiri c) capetele tăiate ale axonului se lipesc spontan, fără participarea altor celule d) axonul se poate regenera dinspre corpul celular rămas intact, crescând de-a lungul tecii formate de celulele Schwann Răspuns corect: d) axonul se poate regenera dinspre corpul celular rămas intact, crescând de-a lungul tecii formate de celulele Schwann Neuronul matur este o celulă care nu se divide, dar prelungirea sa, axonul, se poate reface dacă corpul celular (cu nucleul) supraviețuiește: segmentul distal degenerează, iar cel proximal crește câțiva milimetri pe zi, ghidat de teaca Schwann rămasă. Celulele gliale hrănesc, susțin și izolează neuronii, dar nu se transformă în neuroni; capetele nu se „lipesc”, ci axonul crește din nou.