[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-admitere-medicina-166 > Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-admitere-medicina-166 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model admitere Medicină · Biologie #166 20 de grile din Țesuturi, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul admitere Medicină ## Teaser gratuit, fără cont 1. Un epiteliu de același tip cu cel care formează peretele alveolelor pulmonare se găsește în: a) fața internă a vaselor de sânge b) mucoasa cavității bucale c) peretele foliculilor tiroidieni d) mucoasa stomacului e) mucoasa trompelor uterine Răspuns corect: a) fața internă a vaselor de sânge Peretele alveolar și endoteliul vascular sunt epitelii unistratificate pavimentoase: un singur strat de celule turtite, potrivit pentru schimburi rapide. Mucoasa bucală este pluristratificată pavimentoasă, foliculii tiroidieni au epiteliu cubic, iar stomacul și trompele uterine au epiteliu cilindric (ciliat în trompe). 2. Măduva galbenă din canalul medular al diafizei și hipodermul au în comun: a) predominanța țesutului reticulat b) predominanța fibrelor elastice c) prezența osteonilor (sisteme Havers) d) predominanța țesutului adipos e) prezența condrocitelor în condroplaste Răspuns corect: d) predominanța țesutului adipos Măduva galbenă care umple canalul medular la adult și hipodermul sunt formate în principal din țesut adipos, cu rol de rezervă. Țesutul reticulat susține măduva roșie, nu pe cea galbenă; osteonii aparțin osului compact, iar condrocitele, cartilajului. 3. Uroteliul și epiteliul esofagian sunt ambele epitelii cu mai multe straturi de celule. Spre deosebire de epiteliul esofagian, uroteliul: a) are stratul superficial format din celule moarte, keratinizate b) își modifică aspectul odată cu gradul de umplere al organului c) conține capilare sanguine printre celulele sale d) are toate celulele sprijinite pe membrana bazală e) are celule cu cili care deplasează conținutul organului Răspuns corect: b) își modifică aspectul odată cu gradul de umplere al organului Uroteliul (epiteliul de tranziție) din vezica urinară și uretere se întinde și se turtește când organul se umple, apoi revine; epiteliul esofagian este pluristratificat pavimentos nekeratinizat, fără această adaptare. Niciunul nu este keratinizat sau vascularizat; sprijinirea tuturor celulelor pe membrana bazală caracterizează epiteliul pseudostratificat, iar cilii aparțin altor epitelii (trompe, căi respiratorii). 4. Pe aceeași fibră nervoasă se aplică întâi un stimul cu intensitate prag, apoi unul de două ori mai intens. Al doilea stimul produce: a) un potențial de acțiune cu amplitudine dublă b) un impuls propagat cu viteză de două ori mai mare c) un potențial local, care nu se propagă d) o descărcare de două potențiale de acțiune e) un potențial de acțiune cu aceeași amplitudine Răspuns corect: e) un potențial de acțiune cu aceeași amplitudine Fibra nervoasă izolată respectă legea „tot sau nimic”: orice stimul cel puțin egal cu pragul declanșează un potențial de acțiune de amplitudine maximă, care nu mai crește cu intensitatea stimulului. Viteza de propagare depinde de diametrul fibrei și de mielinizare, nu de intensitatea stimulului; potențialul local apare doar la stimuli sub prag. 5. Tunica medie a aortei este bogată în țesut conjunctiv elastic. Această structură explică faptul că: a) presiunea în aortă scade până la zero în timpul diastolei b) aorta se contractă activ și împinge sângele în sistolă c) sângele curge continuu prin artere și în timpul diastolei d) prin peretele aortei au loc schimburi cu țesuturile e) unda pulsului este generată de fibrele netede ale aortei Răspuns corect: c) sângele curge continuu prin artere și în timpul diastolei În sistolă, peretele elastic al aortei se destinde și înmagazinează o parte din energia ejecției; în diastolă revine pasiv și împinge sângele mai departe, transformând ejecția intermitentă în curgere continuă și menținând presiunea diastolică. Revenirea este pasivă (elasticitate), nu contracție musculară; schimburile au loc numai la nivelul capilarelor.