[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-admitere-medicina-151

> Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-admitere-medicina-151
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model admitere Medicină · Biologie #151

10 grile din Celula, Excreție, Digestie, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul admitere Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Forma celulei, poziția organitelor și deplasarea veziculelor prin citoplasmă sunt asigurate de o rețea de filamente și tubuli proteici numită:

a) reticul endoplasmatic
b) aparat Golgi
c) citoschelet
d) nucleoplasmă
e) glicocalix

Răspuns corect: c) citoschelet

Citoscheletul este format din microfilamente, filamente intermediare și microtubuli; el menține forma celulei, fixează organitele și servește drept „șine” pentru deplasarea veziculelor. Reticulul endoplasmatic este un sistem de membrane cu rol în sinteză și transport, iar glicocalixul este stratul de glicoproteine de pe fața externă a membranei.

2. Granulele de glicogen din hepatocite și picăturile de lipide din celulele adipoase sunt:

a) organite celulare delimitate de o membrană dublă
b) lizozomi care au înglobat substanțe de rezervă
c) incluziuni citoplasmatice (substanțe de rezervă)
d) fragmente ale reticulului endoplasmatic rugos
e) produși de secreție ai aparatului Golgi, gata de export

Răspuns corect: c) incluziuni citoplasmatice (substanțe de rezervă)

Incluziunile citoplasmatice sunt depozite de substanțe (glicogen, lipide, pigmenți), nu structuri cu funcții proprii, ca organitele. Hepatocitul își păstrează glicogenul ca rezervă de glucoză, iar adipocitul lipidele ca rezervă de energie. Organitele cu membrană dublă sunt nucleul, mitocondriile și cloroplastele.

3. Când tensiunea arterială din arteriola aferentă scade, celulele juxtaglomerulare secretă renină. Efectul final al acestui mecanism asupra rinichiului este:

a) eliminarea crescută de $\text{Na}^+$ în urină, prin inhibarea secreției de aldosteron
b) creșterea eliminării de apă, prin dilatarea puternică a arteriolei eferente
c) oprirea completă a secreției tubulare de $\text{K}^+$ și $\text{H}^+$ în tubul distal
d) scăderea reabsorbției de glucoză în tubul contort proximal, cu glicozurie
e) retenția de $\text{Na}^+$ și de apă, prin creșterea secreției de aldosteron

Răspuns corect: e) retenția de $\text{Na}^+$ și de apă, prin creșterea secreției de aldosteron

Renina declanșează formarea angiotensinei II, care produce vasoconstricție și stimulează corticosuprarenala să secrete aldosteron. Aldosteronul crește reabsorbția de $\text{Na}^+$ în tubii distali și colectori, iar apa îl urmează, deci volemia și tensiunea cresc. Aldosteronul crește, nu scade, iar secreția de $\text{K}^+$ în schimbul sodiului crește și ea.

4. După o hemoragie mare, cu scăderea marcată a tensiunii arteriale, volumul de urină eliminat scade foarte mult. Mecanismul direct este că:

a) crește presiunea coloid-osmotică din capsula Bowman, care se opune filtrării
b) crește secreția tubulară de uree, care reține apa în lumenul tubilor renali
c) scade presiunea sângelui din capilarele glomerulare, deci scade filtrarea
d) ureterele se contractă spastic și opresc scurgerea urinei spre vezica urinară
e) scade reabsorbția apei în tubul contort proximal, deci urina se diluează mult

Răspuns corect: c) scade presiunea sângelui din capilarele glomerulare, deci scade filtrarea

Filtrarea glomerulară este produsă de presiunea hidrostatică a sângelui din capilarele glomerulare. Când tensiunea arterială scade mult, scade și această presiune, iar presiunea efectivă de filtrare se reduce, deci se formează mai puțină urină primară. Filtratul din capsula Bowman este practic lipsit de proteine, deci nu are o presiune coloid-osmotică semnificativă care să crească.

5. Chimul acid ajuns în duoden este neutralizat rapid de bicarbonatul din sucul pancreatic și din bilă. Neutralizarea este necesară deoarece:

a) pepsina, activă în mediul acid, ar digera enzimele pancreatice înainte ca acestea să acționeze asupra alimentelor
b) în mediu acid sărurile biliare precipită complet, iar grăsimile nu ar mai putea fi absorbite
c) enzimele pancreatice și intestinale acționează la pH neutru sau ușor alcalin, iar mucoasa duodenală ar fi lezată de acid
d) acidul ar stimula excesiv peristaltismul, iar chimul ar traversa intestinul fără a fi digerat
e) mucoasa duodenală ar secreta mai mult mucus, care ar bloca absorbția nutrimentelor

Răspuns corect: c) enzimele pancreatice și intestinale acționează la pH neutru sau ușor alcalin, iar mucoasa duodenală ar fi lezată de acid

Fiecare enzimă are un pH optim: pepsina lucrează în acid, dar tripsina, lipaza și amilaza pancreatică, ca și enzimele marginii în perie, cer un mediu neutru-alcalin; în plus, mucoasa duodenului nu are protecția groasă a stomacului și se ulcerează dacă acidul persistă. Pepsina se inactivează la pH neutru înainte de a „ataca” alte enzime, iar peristaltismul și mucusul nu sunt motivul.