[canonical]: https://grile.online/biologie/subiecte/model-admitere-medicina-138

> Pagina completă: https://grile.online/biologie/subiecte/model-admitere-medicina-138
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model admitere Medicină · Biologie #138

10 grile din Genetica, Celula, Respirație, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul admitere Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. În hematii, oxigenul se leagă de:

a) globină, formând carbaminohemoglobina
b) membrana hematiei, prin legături cu fosfolipidele
c) ionii de bicarbonat din citoplasma hematiei
d) nucleul hematiei
e) ionul de fier bivalent din hem, formând oxihemoglobina

Răspuns corect: e) ionul de fier bivalent din hem, formând oxihemoglobina

Hemoglobina are patru grupări hem, fiecare cu un ion de $\text{Fe}^{2+}$ care leagă reversibil câte o moleculă de $\text{O}_2$. Carbaminohemoglobina se formează prin legarea $\text{CO}_2$ de globină, nu a oxigenului. Hematiile mature nu au nucleu.

2. După vasoconstricția vasului lezat, următoarea etapă a hemostazei este formarea:

a) rețelei de fibrină, prin acțiunea plasminei
b) dopului plachetar (trombusului alb), prin aderarea și agregarea trombocitelor
c) trombusului roșu, prin aglutinarea hematiilor
d) cheagului, prin transformarea trombinei în protrombină
e) anticorpilor care închid leziunea

Răspuns corect: b) dopului plachetar (trombusului alb), prin aderarea și agregarea trombocitelor

Hemostaza are un timp vasculo-plachetar (vasoconstricție, apoi dop plachetar, care oprește sângerările din vasele mici în $2$–$4$ minute) și un timp plasmatic — coagularea, care întărește dopul cu rețea de fibrină. Fibrina rezultă din fibrinogen sub acțiunea trombinei (nu a plasminei, care o dizolvă), trombina se formează din protrombină (nu invers), hematiile nu aglutinează, ci sunt doar prinse în rețea, iar anticorpii nu participă la hemostază.

3. Despre cariotipul uman sunt corecte afirmațiile:

$1$. cromozomul Y este mai mare decât cromozomul X

$2$. cariotipul se realizează pe celule oprite în anafază, când cromozomii sunt complet separați

$3$. cariotipul uman normal cuprinde $23$ de perechi de autozomi

$4$. în cariotip, cromozomii se ordonează în perechi de omologi, după mărime și după poziția centromerului

a) doar $1$, $2$ și $3$ sunt corecte
b) doar $1$ și $3$ sunt corecte
c) doar $2$ și $4$ sunt corecte
d) doar $4$ este corectă
e) toate cele patru sunt corecte sau toate sunt false

Răspuns corect: d) doar $4$ este corectă

$1$ fals — $Y$ este unul dintre cei mai mici cromozomi, acrocentric, cu puține gene; $X$ este mare, submetacentric. $2$ fals — celulele sunt oprite în metafază (de regulă cu colchicină), când cromozomii sunt maximal condensați și încă bicromatidici, deci ușor de fotografiat. $3$ fals — omul are $22$ de perechi de autozomi plus o pereche de heterozomi, în total $23$ de perechi. $4$ adevărat — omologii se împerechează după dimensiune, poziția centromerului și, la bandare, după modelul de benzi, în grupele A–G.

4. Terapia genică aplicată celulelor somatice este acceptată în tratamentul unor boli ereditare, pe când modificarea genetică a gameților sau a embrionului timpuriu (terapia germinală) este interzisă la om. Principalul motiv este că terapia germinală:

a) nu poate corecta nicio genă, deoarece gameții sunt haploizi
b) modifică ereditatea descendenților, fără acordul lor și cu efecte imprevizibile asupra generațiilor viitoare
c) este mai ieftină și ar fi folosită abuziv
d) produce întotdeauna mutații letale
e) se poate aplica numai la plante

Răspuns corect: b) modifică ereditatea descendenților, fără acordul lor și cu efecte imprevizibile asupra generațiilor viitoare

O modificare adusă celulelor somatice rămâne în organismul tratat și dispare odată cu el. Modificarea gameților sau a embrionului ajunge în toate celulele viitorului organism, inclusiv în cele germinale, și se transmite din generație în generație, fără consimțământul celor afectați și cu riscuri necunoscute. Gameții haploizi pot fi modificați tehnic, deci obiecția nu este de fezabilitate, ci etică.

5. Un agent teratogen se deosebește de un agent mutagen prin faptul că:

a) modifică întotdeauna ADN-ul gameților părinților
b) acționează numai după naștere
c) produce numai boli transmise la generațiile următoare
d) afectează dezvoltarea embrionului și produce malformații, fără să modifice obligatoriu materialul genetic
e) acționează numai asupra celulelor bacteriene

Răspuns corect: d) afectează dezvoltarea embrionului și produce malformații, fără să modifice obligatoriu materialul genetic

Agenții teratogeni, de exemplu virusul rubeolic, alcoolul sau unele medicamente, perturbă diviziunea și diferențierea celulelor embrionului în perioada formării organelor. Malformațiile rezultate nu sunt, de regulă, ereditare, deoarece genotipul nu este modificat. Mutagenii modifică ADN-ul, iar dacă afectează celulele germinale, efectul se poate transmite.