Dacă molecula de hemoglobină este saturată 50% cu oxigen, următoarele afirmații sunt corecte:1. 50% din oxigen este dizolvat fizic în plasmă2. de moleculă de hemoglobină sunt legate două molecule de oxigen3. ionii de fier din structura hemoglobinei pot lega 50% CO24. această saturație corespunde sângelui din vena cavă superioară
- doar 1, 2 și 3 sunt corecte
- doar 1 și 3 sunt corecte
- doar 2 și 4 sunt corecte
- doar 4 este corectă
- toate cele patru sunt corecte sau toate sunt false
1 fals — doar aproximativ 1,5% din oxigenul din sânge este dizolvat fizic în plasmă, restul fiind legat de hemoglobină. 2 adevărat — hemoglobina are patru situsuri de legare a oxigenului; o saturație de 50% corespunde, în medie, legării a două molecule de oxigen pe fiecare moleculă de hemoglobină. 3 fals — ionii de fier din hem leagă oxigenul, nu dioxidul de carbon, care este transportat mai ales sub formă de bicarbonat și legat de grupările amino ale globinei. 4 adevărat — o saturație de aproximativ 50% este caracteristică sângelui venos, precum cel din vena cavă superioară.Despre localizarea fasciculelor în cordonul lateral al măduvei spinării sunt adevărate afirmațiile:1. fasciculul olivospinal se află posterior de fasciculul gracilis2. fasciculul spinocerebelos direct se află anterior de fasciculul tectospinal3. fasciculul rubrospinal se află posterior de fasciculul cuneat4. fasciculul corticospinal încrucișat se află posterior de fasciculul rubrospinal
- doar 1, 2 și 3 sunt corecte
- doar 1 și 3 sunt corecte
- doar 2 și 4 sunt corecte
- doar 4 este corectă
- toate cele patru sunt corecte sau toate sunt false
1 fals — fasciculul olivospinal este situat în cordonul lateral, iar fasciculul gracilis în cordonul posterior; cele două nu se raportează una față de cealaltă în modul afirmat. 2 fals — fasciculul spinocerebelos direct este situat posterior, nu anterior, față de fasciculul tectospinal, în cordonul lateral. 3 fals — fasciculul cuneat aparține cordonului posterior, nu celui lateral, comparația cu fasciculul rubrospinal (lateral) nefiind valabilă. 4 adevărat — în cordonul lateral, fasciculul corticospinal încrucișat (piramidal) este situat posterior față de fasciculul rubrospinal, conform topografiei clasice a tracturilor medulare.Despre oasele pubiene sunt corecte afirmațiile:1. se articulează cu osul sacru2. se articulează între ele printr-o sincondroză3. la nivelul lor se inseră mușchiul croitor4. sunt situate anterior de vezica urinară
- doar 1, 2 și 3 sunt corecte
- doar 1 și 3 sunt corecte
- doar 2 și 4 sunt corecte
- doar 4 este corectă
- toate cele patru sunt corecte sau toate sunt false
1 fals — oasele pubiene nu se articulează cu sacrul; articulația sacro-iliacă se realizează între sacru și osul iliac. 2 adevărat — oasele pubiene se articulează între ele la nivelul simfizei pubiene, o sincondroză (articulație cartilaginoasă). 3 fals — mușchiul croitor (sartorius) se inseră pe spina iliacă antero-superioară, nu pe oasele pubiene. 4 adevărat — oasele pubiene, prin simfiza pubiană, sunt situate anterior de vezica urinară.Despre secreția ionilor de hidrogen la nivel renal putem afirma:1. se realizează prin mecanism activ în tubul contort proximal2. se realizează sub controlul ADH3. este activată de aldosteron4. nu depinde de pH-ul mediului intern
- doar 1, 2 și 3 sunt corecte
- doar 1 și 3 sunt corecte
- doar 2 și 4 sunt corecte
- doar 4 este corectă
- toate cele patru sunt corecte sau toate sunt false
1 adevărat — secreția ionilor de hidrogen la nivelul tubului contort proximal se realizează printr-un mecanism de transport activ (antiport cu Na+). 2 fals — secreția de H+ nu este controlată de ADH, hormon care reglează permeabilitatea pentru apă a tubului colector. 3 adevărat — aldosteronul stimulează secreția de H+ la nivelul tubului distal și al tubului colector. 4 fals — secreția de H+ depinde tocmai de pH-ul mediului intern, fiind un mecanism central al reglării echilibrului acido-bazic.Despre ansele Henle sunt adevărate afirmațiile:1. ansele Henle ale nefronilor juxtamedulari se continuă cu papila renală2. pot reabsorbi 4% din apa filtrată la nivel glomerular3. cele provenite din nefronii corticali intervin în mecanismul contracurent4. urina ajunsă în ansele Henle are o compoziție diferită față de filtratul glomerular
- doar 1, 2 și 3 sunt corecte
- doar 1 și 3 sunt corecte
- doar 2 și 4 sunt corecte
- doar 4 este corectă
- toate cele patru sunt corecte sau toate sunt false
1 fals — ansa Henle se continuă cu tubul contort distal, nu direct cu papila renală; la nivelul papilei se deschid tuburile colectoare. 2 adevărat — ansele Henle contribuie la reabsorbția unei fracțiuni suplimentare din apa filtrată glomerular, alături de segmentele proximal și distal. 3 fals — mecanismul contracurent este realizat, în principal, de ansele lungi ale nefronilor juxtamedulari, care pătrund adânc în medulară; nefronii corticali au anse scurte, cu contribuție redusă la acest mecanism. 4 adevărat — până la nivelul anselor Henle, o parte importantă din apă și solviți a fost deja reabsorbită la nivelul tubului contort proximal, astfel încât compoziția lichidului diferă de cea a filtratului glomerular inițial.